INSTRUIREA LUCRATORILOR IN DOMENIUL SECURITATII SI SANATATII IN MUNCA

a. Legea securitatii si sanatatii in munca nr. 319/2006

b. Normele metodologice de aplicare a prevederilor Legea securitatii si sanatatii in munca nr. 319 /2006 aprobata prin Hotararea nr. 1425/2006

c. Hotararea 971/2006 privind cerintele minime pt. semnalizarea de securitate si / sau sanatate la locul de munca

d. Hotarirea 1091/2006 privind cerintele minime de securitate si sanatate pentru locul de munca

e. Hotararea 1048/2006 privind cerintele minime de securitate si sanatate pt. utilizarea de catre lucratori a echipamentelor individuale de protectie la locul de munca

f. Hotararea 1051/2006 privind cerintele minime de securitate si sanatate pentru manipularea manuala a maselor care prezinta riscuri pentru lucratori,in special de afectiunile dorsolombare

g. Hotararea 1146/2006 privind cerintele minime de securitate si sanatate pentru utilizarea in munca de catre lucratori a echipamentelor de munca

h. Hotararea 493/2006 privind cerintele minime de securitate referitoare la expunerea lucratorilor la riscurile generate de zgomot

i. Hotararea 1028/2006 privind cerintele minime de securitate si sanatate referitoare la utilizarea echipamentelor cu ecran de vizualizare

j. Legea 346/2002 privind asigurarea pentru accidentele de munca si boli profesionale cu modificarile si completarile ulterioare

k. Ordinul 450 / 2006 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii 346/2002

l. Instructiuni proprii de securitate si sanatate in munca specifice activitatii desfasurate

Codul muncii actualizat 2024

Legea 53 din 2003

Publicata in Monitorul Oficial, nr. 75 din 5 februarie 2003

Republicata in Monitorul Oficial, nr. 345 din 18 mai 2011

Actualizata in 5 mai 2021 prin OUG 36 din 2021

Actualizata in 4 octombrie 2021 prin OUG 117 din 2021

Actualizata in 17 octombrie 2022 prin Legea 283 din 2022

Actualizata in 3 martie 2023 prin Legea 52 din 2023

 Primul ajutor la locul accidentului

PRIMUL AJUTOR LA LOCUL ACCIDENTULUI 

Leşinul (lipotimia) Definire, cauze Leşinul este rezultatul unei oxigenări temporar insuficiente a creierului. O persoană care leşină va fi inconştientă chiar numai pentru câteva momente. Scopul acordării primului ajutor în caz de leşin este de a creşte oxigenarea creierului. Cauzele obişnuite ale leşinului sunt:

-oboseala, perioade îndelungate petrecute în aceeaşi poziţie (în picioare sau aşezat), foame, lipsa aerului proaspăt; -stări emoţionale, ca, de exemplu: frica, anxietatea, vederea sângelui; -boala, traumatisme, dureri mari. Pot exista simptome care preced leşinul: pierdere de echilibru, paliditate, transpiraţie. 

Se pot lua următoarele măsuri preventive: 

-se asigură aer proaspăt (se deschid uşi/ferestre), dar fără temperaturi excesive; 

-se slăbeşte strânsoarea hainelor la gât, piept şi talie; -dacă persoana este culcată, picioarele se ridică la înălţimea de 10-30 cm. faţă de sol. 

Primul ajutor 

Se procedează astfel: 

-se verifică dacă victima are căile respiratorii deschise şi dacă respiră; 

-se slăbesc hainele la gât, piept şi talie; 

-se aşează victima în poziţia de siguranţă (de recuperare); 

-se asigură aer proaspăt şi se protejează victima de temperaturi extreme; 

-se menţine victima întinsă confortabil încă 10-15 minute după ce şi-a recăpătat cunoştinţa. 

ATENŢIE! 

• Pierderea temporară a cunoştinţei poate fi unul din simptomele care însoţesc o criză cardiacă ischemică sau o comoţie cerebrală. Trebuie avută în vedere o astfel de posibilitate, mai ales când leşinul se produce la persoanele mai în vârstă şi cauza nu este evidentă. 

• Dacă revenirea din leşin nu este rapidă şi completă este necesar ajutor medical. Sincopa Ca manifestări, sincopa se aseamănă cu leşinul. Apare rar la oameni sănătoşi şi este cauzată aproape întotdeauna de lovituri în zonele reflexogene (ca plexul abdominal, bărbie, gât, testicule) sau de boli de inimă, hemoragii, boli vasculare, etc. În sincopă, spre deosebire de leşin, pulsul devine neregulat, deosebit de slab şi poate chiar dispărea. Primul ajutor este acelaşi ca pentru leşin. Dacă apare stop cardio-respirator se iau de îndată măsurile corespunzătoare. Se asigură transportul urgent şi sub supraveghere al victimei la spital. 

Măsuri de prim ajutor în funcţie de tipul plăgii şi localizarea acesteia 

1. Contuzii, vânătăi Contuziile sau vânătăile produc o pătrundere a sângelui în ţesuturile înconjurătoare. Primul ajutor urmăreşte să reducă alimentarea cu sânge a zonei respectice şi să diminueze durerea şi inflamaţia. Cea mai bună soluţie constă în aplicarea de comprese reci sau a unei pungi cu gheaţă (în reprize de 15 minute), culcarea persoanei şi ridicarea membrului rănit; 

2. O compresă rece se poate realiza prin înmuierea unui prosop în apă rece, stoarcerea lui de excesul de apă şi înfăşurarea acestuia în jurul părţii afectate. Se mai poate turna din când în când apă rece peste compresă, sau aceasta poate fi înlocuită cu o alta; Punga cu gheaţă poate fi pregătită astfel: se umple o pungă de plastic sau de cauciuc cu gheaţă spartă, apoi se scoate aerul din ea şi se închide bine ca să nu se scurgă apa. Punga se înveleşte într-un prosop şi se aplică cu atenţie pe rană, în reprize de 15 minute. Schimbaţi gheaţa dacă este necesar. Nu aplicaţi punga cu gheaţă direct pe piele! Compresele reci care se găsesc în comerţ pot fi folosite în locul gheţii. Respectaţi indicaţiile producătorului în aplicarea compreselor. 

3. Plăgi minore cu sângerări Plăgile minore cu sângerări mici, cum ar fi juliturile, tăieturile mici şi zgârieturile minore pot fi spălate cu apă de la robinet şi săpun dacă sunt murdare. Apoi vor fi şterse cu tifon steril şi acoperite cu pansament special preparat sau improvizat. 

4. Plăgi grave cu sângerare abundentă Plăgile grave cu sângerare abundentă necesită o apăsare continuă şi directă. Dacă rana este mai mare şi marginile sunt desfăcute, poate fi necesară apropierea marginilor sale înainte de a se apăsa. S-ar putea să fie timp doar pentru extragerea unor corpuri străine din rană. Corpurile străine înfipte nu trebuie scoase. Dacă în rană nu se găsesc corpuri străine, daţi primul ajutor după regulile prezentate mai sus. 

5. Plăgi cu un corp străin înfipt Plăgile cu un corp străin înfipr necesită o atenţie deosebită pentru că acel obiect poate să compromită vasele de sânge retezate în adâncimea rănii. NU modificaţi potiţia şi NU scoateţi obiectele ce sunt adânc înfipte în rană, din cauza pericolului de sângerare. Bandajaţi rana de jur împrejurul obiectului pentru a împiedica deplasarea lui, bandaj care să preseze pe locul care înconjoară obiectul, să imobilizeze membrul şi să împiedice o rănire suplimentară. Dacă obiectul înfipt este mic şi nu iese prea mult din rană, acordaţi primul ajutor astfel: • acoperiţi uşor rana şi obiectul cu pansament, având grijă să nu apăsaţi pe obiect.  Faceţi un bandaj circular destul de mare ca să acopere toată rana; • puneţi acest bandaj pe pansament şi asiguraţi-vă că obiectul nu este presat; • înfăşuraţi acest bandaj cu o faşă îngustă. Dacă obiectul este lung şi a rămas prea mult afară din rană, procedaţi astfel: • faceţi un pansament în jurul obiectului pentru a acoperi rana; • puneţi în jurul obiectului comprese pentru a-l împiedica să se mişte; • fixaţi compresele cu un bandaj îngust având grijă să nu se exercite presiune asupra obiectului înfipt. 

7. Plăgi prin înţepare E posibil ca plăgile prin înţepare să nu prezinte o sângerare externă abundentă, dar ele pot provoca o sângerare internă, mai ales dacă rana este la piept (torace)sau abdomen. Unele dintre aceste răni, cum ar fi cele prin împuşcare, pot avea un orificiu la intrare şi unul la ieşire. Astfel de răni sunt serioase, pentru că ţesuturile interne sunt distruse şi există sângerare internă şi infecţie în profunzimea rănii. Controlaţi sângereâarea şi acordaţi primul ajutor pentru răni. 

8. Plăgi prin strivire Reprezintă vătămări grave ale membrelor sau ale întregului corp produse de materiale grele ca: nisip, zidărie, utilaje sau altele de acest fel. Ţesuturile sunt distruse pe întindere mare, iar organele interbe pot fi rupte. Plăgile prin strivire pot fi agravate şi prin fracturi. Plăgile prin strivire la o scară mai mică, cum ar fi cea a unei mâini, sunt grave, dar nu reprezintă în general un pericol mortal. Plăgile grave prin strivire pot produce complicaţii grave, ajungând până la şoc şi insuficienţă renală. Chiar dacă rănitul nu prezintă semne şi simptome de şoc la scoaterea de la locul accidentului, primul ajutor trebuie acordat imediat pentru a împiedica instalarea şi agravarea şocului. Astfel: -protejaţi victima faţă de alte circumstanţe posibile de accidentare; -opriţi sângerarea (sângerările); -aplicaţi pungi cu gheaţă pe zona rănită; -trataţi împotriva şocului. 

9. Plăgile palmei Plăgile palmei produc de obicei sângerări abundente pentru că zona este foarete vascularizată. Daţi primul ajutor pentru o rană de-a latul palmei (transversală) astfel: 

10 -acoperiţi rana cu un pansament gros; -îndoiţi degetele peste pansament ca să se formeze pumnul şi să apese pe rană; -bandajaţi mâna închisă cu un bandaj triunghiular, cu centrul pe interiorul încheieturii pumnului, aduceţi capetele de jur împrejurul mâinii ca să se încrucişeze în diagonală peste degete şi legaţi în jurul încheieturii; -ridicaţi şi sprijiniţi mâna într-o eşarfă. Dacă rana este longitudinală (de-a latul palmei) procedaţi astfel: -puneţi pansamentul pe rană şi bandajaţi mâna cu degetele întinse. O faşă aplicată în jurul mâinii va menţine rana închisă; -ridicaţi şi sprijiniţi mâna cu o eşarfă. 

11 Sângerările din limbă sau obraz În acest caz folosiţi un pansament steril sau o cârpă curată şi apăsaţi pe rană cu degetul mare şi cu un alt deget până încetează sângerarea. 

12. Sângerări la nivelul scalpului Sângerările la nivelul scalpului (pielii păroase a acapului) pot fi serioase dacă nu sunt complicate cu o fractură a craniului sau prin existenţa unui oboect înfipt. Când acordaţi primul ajutor în astfel de cazuri, evitaţi să palpaţi, să apăsaţi sau să infectaţi rana. Procedaţi astfel: -curăţaţi rana de murdărie; -aplicaţi un pansament gros, steril, care să fie destul de mare pentru a depăşi marginile rănii şi bandajaţi strâns; -dacă aveţi de-a face cu un obiect înfipt, aplicaţi un pansament compresiv în jurul lui. 

13. Sângerările din nas Sângerările din nas pot apărea spontan sau pot fi produse prin suflarea nasului, printr-o lovitură directă sau în cazuri mai serioase, prin rănire indirectă cum ar fi o fractură a craniului (şi atunci NU opriţi curgerea sângelui). În sângerări ale nasului, rezultate din alte cauze, acordaţi primul ajutor astfel: -aşezaţi rănitul în poziţie şezând, cu capul înclinat uşor în faţă; -puneţi-l pe rănit să-şi strângă nările între degetul mare şi arătător timp de aproximativ 10 minute, respirând pe gură; -desfaceţi articolele de îmbrăcăminte la gât şi piept; 

14-spuneţi victimei să stea liniştită pentru a evita creşterea pulsului şi a sângerării; -îndemnaţi-o să respire pe gură şi să nu-şi sufle nasul câteva ore după ce sângerarea s-a oprit, pentru ca cheagul format să nu se desprindă; -dacă în urma acestor măsuri sângererea nu se opreşte, duceţi accidentatul la spital. 

15. Sângerări din urechi Sângerările din urechi pot fi însoţite şi de o eliminare a unui lichid gălbui. Acest simptom indică o fractură craniană, ceea ce este foarte grav. Procedaţi astfe: -NU încercaţi să opriţi curgerea de sânge sau alte lichide; -NU acoperiţi urechea cu tifon; -anunţaţi medicul imediat şi acordaţi primul ajutor astfel: • aplicaţi un bandaj cervical; • puneţi un pansament steril lejer pe ureche; • culcaţi rănitul pe partea afectată sprijinind cu atenţie capul şi gâtul, cu partea superioară a corpului uşor ridicată; • dacă rănitul vomită sau dacă trebuie să-l părăsiţi, puneţi-l în poziţia de recuperare pe partea afectată; • controlaţi respiraţia şi circulaţia; • luaţi măsurile împotriva şocului. Intocmit, Birou SSM